Închiderile de fabrici și disponibilizările expun o furtună perfectă alimentată de îndepărtarea de la energia rusă, politicile ecologice și concurența globală acerbă. Producătorii de automobile europeni se confruntă cu una dintre cele mai dure crize din istoria lor. Închiderile de fabrici, disponibilizările și scăderea profiturilor au devenit din ce în ce mai frecvente, deoarece producătorii chinezi de vehicule electrice continuă să-și extindă amprenta globală. Producătorul german de automobile de lux Porsche a devenit cea mai recentă victimă.
Se așteaptă ca compania să reducă încă 4.000 de locuri de muncă, a informat luni ziarul Handelsblatt. În martie, producătorul de mașini sport a raportat o scădere cu 93% a profiturilor operaționale, în urma unei schimbări costisitoare în afara strategiei sale pe termen lung pentru vehicule electrice.
Dar aceste eșecuri sunt doar o parte a poveștii. În spatele lor se află o combinație de creșterea costurilor energiei, presiunea de reglementare crescândă, schimbarea lanțurilor de aprovizionare și intensificarea concurenței internaționale, care remodelează una dintre cele mai importante industrii din regiune.
Cât de gravă este criza? De la pandemia de Covid-19 și de deficitul global de semiconductori, producătorii de automobile europeni au fost afectați de scăderea costurilor de producție de consum și de prețurile de producție ridicate persistente, cauzate de cererea constantă a costurilor de producție și de creșterea constantă a prețurilor la energie.
Scăderea este evidentă în vânzări. În UE, înmatriculările de mașini noi în 2025 au rămas cu aproape 30% sub nivelurile din 2019, în timp ce piața din Marea Britanie nu a reușit să-și revină la performanța de dinainte de pandemie. În același timp, energia scumpă a lăsat producătorii europeni într-un dezavantaj competitiv în comparație cu mulți rivali din Asia și America de Nord.
Tensiunea declanșează deja o restructurare profundă a industriei. Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW au anunțat reduceri de locuri de muncă și măsuri de reducere a costurilor; Stellantis a redus producția la mai multe fabrici europene, în special în Italia; Renault își continuă restructurarea în Franța; iar Regatul Unit a văzut închideri de fabrici, deoarece producătorii se străduiesc să limiteze costurile în creștere.
Care țări au fost cel mai greu afectate? Criza afectează cel mai mult țările în care industria auto este o sursă majoră de locuri de muncă și de creștere economică. În 2019, sectorul a susținut aproximativ 13,8 milioane de locuri de muncă – 6,1% din totalul locurilor de muncă din UE – și a reprezentat mai mult de 7% din PIB-ul blocului. Germania a fost cel mai grav afectată, industria eliminând aproximativ 125.000 de locuri de muncă din 2019. În Franța, ocuparea forței de muncă din automobile a scăzut cu aproximativ o treime din 2010, scăzând de la aproximativ 425.000 la mai puțin de 290.000 de lucrători.
În Italia, sectorul de producție mai larg a pierdut peste 103.000 de locuri de muncă din 2008, în timp ce alte 12.650 de posturi auto sunt considerate în pericol. În consecință, chiar și reduceri relativ mici de producție pot avea un impact enorm asupra locurilor de muncă și a economiilor regionale. În afara UE, Regatul Unit rămâne, de asemenea, vulnerabil. Deși sectorul său auto este mai mic, acesta încă mai susține aproximativ 200.000 de locuri de muncă în producție și aproximativ 800.000 de poziții în întreaga industrie.
Cât de mult problema provine din prețurile energiei? Costurile energiei au devenit una dintre presiunile structurale cheie asupra industriei auto din Europa. După întreruperea fluxurilor tradiționale de energie, trecerea de la gazele rusești relativ ieftine din conducte a crescut dependența de alternative mai scumpe, inclusiv importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA.
Pentru un sector consumator de energie, cum ar fi producția de automobile – unde oțelul, aluminiul, produsele chimice și materialele pentru baterii sunt intrări esențiale – acest lucru a crescut costurile de-a lungul întregului lanț valoric. Impactul se extinde dincolo de fabricile de asamblare finală. Furnizorii de metale, materiale plastice și celule de baterie s-au confruntat, de asemenea, cu costuri de intrare mai mari, contribuind la prețurile vehiculelor și strângând marjele producătorilor.
Acest lucru este deosebit de important pentru vehiculele electrice, care depind de producția de baterii consumatoare de energie și de prelucrarea materiilor prime. Combinată cu concurența din regiunile cu costuri mai mici ale energiei, aceasta a erodat unul dintre avantajele tradiționale ale Europei: energie industrială ieftină și stabilă. Drept urmare, energia s-a mutat de la o putere competitivă la un vânt în contra persistent pentru producătorii de automobile europeni.
De ce producătorii de automobile europeni pierd teren în fața Chinei? Poziția de slăbire a Europei pe piața auto globală este din ce în ce mai legată de ascensiunea Chinei ca principală putere a vehiculelor electrice. Producătorii chinezi au crescut rapid producția, sprijiniți de lanțurile interne de aprovizionare cu baterii complet integrate – de la procesarea materiilor prime până la fabricarea celulelor – oferindu-le un avantaj structural de cost față de rivalii europeni.
În schimb, piața europeană este fragmentată în mai multe țări și sisteme de reglementare. Producătorii de automobile europeni se confruntă, de asemenea, cu costuri de producție mai mari, în special pentru energie și forță de muncă, alături de cerințe de reglementare mai stricte legate de obiectivele de emisii și de politica industrială. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie,
China a produs 12,4 milioane de mașini electrice în 2024, în comparație cu 2,4 milioane în UE și aproximativ 80.000 în Marea Britanie – aproximativ de cinci ori producția europeană combinată. Impactul tranziției ecologice În cadrul politicii UE privind schimbările climatice, producătorii de automobile trebuie să îndeplinească obiective din ce în ce mai stricte de emisii de CO₂, .
în timp ce blocul intenționează să elimine treptat noile producători de mașini pe benzină și diesel. investiți masiv în platforme EV, fabrici de baterii, software și upgrade-uri de fabrică cu mult înainte ca aceste investiții să genereze profituri. Regatul Unit urmează o cale similară prin mandatul său privind vehiculele cu emisii zero (ZEV), care necesită creșterea vânzărilor de vehicule electrice înainte de interzicerea în 2030 a noilor vehicule cu motor cu ardere internă.
Presiunea a fost amplificată de adoptarea vehiculelor electrice mai lentă decât se aștepta în Europa. Pe măsură ce cererea rămâne în urmă față de obiective, producătorii de automobile sunt prinși între investițiile costisitoare în EV și dependența continuă de modelele pe benzină și diesel pentru a susține profiturile. Mai mulți producători de automobile avertizează că atât normele UE, cât și obiectivele ZEV ale Regatului Unit riscă să se miște mai repede decât cererea consumatorilor.
Criticii spun că reglementările au depășit pregătirea pieței, în timp ce susținătorii susțin că încetinirea tranziției ar lăsa Europa în urmă în trecerea globală către o mobilitate curată. De ce europenii nu cumpără mașini noi? Deși Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au început să reducă ratele dobânzilor, costurile îndatorării rămân cu mult peste nivelurile de dinainte de 2022, ținând împrumuturile auto și leasingul scump.
În același timp, prețurile mașinilor noi au crescut de la pandemie, deoarece costurile de producție mai mari au fost transferate către cumpărători, erodând și mai mult accesibilitatea. Tranziția la vehiculele electrice a adăugat un alt obstacol. În timp ce prețurile vehiculelor electrice scad treptat, acestea rămân mai mari decât modelele comparabile pe benzină și diesel, iar preocupările legate de infrastructura de încărcare, autonomia și valorile de revânzare continuă să reducă cererea. Politica guvernamentală a afectat, de asemenea, vânzările. Mai multe țări au redus sau au abandonat subvențiile pentru vehiculele electrice pe fondul presiunilor bugetare.
Germania, cea mai mare piață auto din Europa, și-a încheiat stimulentele de cumpărare la sfârșitul anului 2023, contribuind la o scădere bruscă a înmatriculărilor de vehicule electrice. Ce fac guvernele europene pentru a face față crizei? Guvernele europene încearcă să sprijine industria auto fără să deraieze tranziția către un transport mai curat, combinând stimulente financiare, investiții industriale și mai flexibile fonduri pentru producția de baterii și bateriile UE. fabrici, materii prime critice și infrastructură de încărcare.
De asemenea, a impus tarife pentru vehiculele electrice produse din China pentru presupusele subvenții neloiale și a relaxat regulile de conformitate cu CO₂, oferind producătorilor de automobile mai mult timp pentru a îndeplini obiectivele de emisii. Regatul Unit și-a păstrat mandatul ZEV în timp ce ușurează unele cerințe de conformitate și promite investiții suplimentare în producția națională de baterii și lanțurile de aprovizionare cu vehicule electrice.
Ce se întâmplă dacă Europa nu reușește să inverseze tendința? Cu milioane de locuri de muncă legate de sectorul auto, un declin prelungit s-ar extinde cu mult dincolo de porțile fabricilor, lovind furnizorii, economiile locale și regiuni industriale întregi. Analiştii avertizează că o scădere suplimentară ar putea reduce exporturile, descuraja investiţiile, slăbi unul dintre sectoarele de producţie cheie ale Europei şi poate creşte presiunea asupra finanţelor publice.
Criza implică, de asemenea, riscuri strategice. Pe măsură ce China își consolidează liderul în tehnologia vehiculelor electrice și a bateriilor, Europa riscă să-și piardă avantajul auto și să devină mai dependentă de vehiculele, bateriile și tehnologiile esențiale importate.